Ce să faci în timpul unei recesiuni economice pentru a-ți păstra banii?

Recesiunea economică este definită de scăderea semnificativă a activității economice naționale pe o perioadă de cel puțin două trimestere consecutive. Recesiunea este măsurată sau definită de mai mulți indicatori macroeconomici, precum produsul intern brut (PIB), venitul real din respectiva economie, statistica forței de muncă, evoluția producției industriale și a vânzărilor de consum (cu amănuntul). Pentru populație, recesiunea se observă după numărul de firme care intră în faliment, creșterea numărului de șomeri și altele. Ciclicitatea economiei poate conduce, la o anumită perioadă de ani, la apariția recesiunii, magnitudinea și amplitudinea ei fiind în ultimii ani determinate și de globalizare.

Ce ar fi înțelept să facem pentru a ne proteja financiar nu numai atunci când ne confruntăm cu o criză economică, dar și pentru a fi pregătiți în eventualitatea apariției unei astfel de crize?

Există o multitudine de sfaturi utile sugerate de economiști din toată lumea, dintre care unul se diferențiază ca fiind universal valabil și acceptat – păstrarea unui buget personal sau familial echilibrat și planificarea pe termen lung. Riscul este un element impredictibil – nu știi când apare, cum apare, de unde apare, ce efecte are și cât de mari. De risc nu te poți feri în totalitate, dar poți adopta unele strategii, inclusiv financiare, care să ajute la diminuarea impactului. Iar când vorbim despre impactul asupra portofelului, vorbim de fapt despre calitatea vieții noastre. Păstrarea unui buget echilibrat înseamnă inclusiv a avea un consum ponderat, în principal axat pe nevoi și nu pe dorințe și de a conserva o parte din venituri, păstrându-le în instrumente și produse financiare care au rol de economisire și investire în sensul conservării în timp a valorii banilor (a puterii de cumpărare). Am putea să restrângem din cheltuieli, renunțând la diverse abonamente, renegociind cu furnizorii de servicii, căutând reduceri sau promoții atunci când ne facem cumpărăturile. Putem încerca și să căutăm noi venituri, oricare ar fi cuantumul lor – orice ban în plus este (bine)venit! Este important ca în mod constant să mărim rezervele de lichidități și să avem astfel un fond de urgență pus de o parte pentru situațiile neprevăzute, care să ne acopere necesitățile financiare pentru o perioadă de 6-12 luni.

Un al doilea sfat față de care economiștii sunt unanim de acord este acela ca, la apariția unei crize, să nu intri în panică. Panica generează de regulă comportamente care sunt, de multe ori, în deterimentul persoanei respective. Deciziile financiare și nu numai pe care le poți lua într-o astfel de stare pot conduce, pe termen lung, la efecte nedorite. Nu degeaba se spune „să gândești de două ori înainte de a acționa o dată”. Sub un impuls de moment s-au pierdut averi, s-au vândut la prețuri de nimic obiecte sau posesiuni de valori inestimabile, s-au pierdut case … Este mai înțelept să așteptăm trecerea crizei pentru a lua hotărâri importante. O soluție bună în asemenea perioade o reprezintă folosirea acelor fonduri de urgență de care vorbeam mai devreme, ele conferă siguranța necesară și sunt un „medicament” împotriva panicii.