Numai inflația afectează o economie?

Deflația este opusul inflației – dacă inflația este caracterizată de creșterea prețurilor, în timpul deflației acestea scad. Deflația apare în contextul unui nivel scăzut de lichidități (capital) într-o economie, acestea fiind importante în contextul dezvoltării și a investițiilor. Practic, prețurile scad deoarece cumpărătorii nu mai au bani pentru a cumpăra bunuri și servicii, ceea ce declanșează în economie efecte la fel de grave precum cele declanșate de inflație: scăderea vânzării de bunuri și servicii conduce la scăderea productivității, apoi la creșterea șomajului, neplata creditelor ș.a.m.d. Deflația poate fi privită și pozitiv, fiind o măsură pentru combaterea inflației, o consecință a creșterii și stabilității economice, a creșterii valorii monedei naționale în raport cu valutele ș.a.

Un alt termen din aceeași familie de noțiuni economice este cel de stagflație. Stagflația este constatată într-o economie atunci când rata inflației și rata șomajului sunt mari și, în același timp, creșterea economică este mică sau 0. Astfel de stări economice pot fi, de exemplu, determinate de creșteri rapide și masive ale unor prețuri de resurse prime (așa cum este petrolul) care conduc la creșterea costurilor de producție și la scăderea rentabilității.

În contextul în care inflația (în diferitele ei forme) are costuri asociate (incertitudini, afectarea nivelului de trai, redistribuirea banilor în economie ș.a.), inflația 0 este un pericol sau o oportunitate? Este o întrebare al cărui răspuns este complicat de formulat și atingerea unui astfel de nivel și mai dificil de realizat. Într-o economie, indicatorii macroeconomici și evoluția acestora pot diferi de la un moment de referință la altul, măsurile și politicile monetare și economice adoptate diferind în consecință. Ca exemplu, România a trecut aproape de inflație 0 în anul 2015, când au fost luate măsurile de politică monetară necesare pentru evitarea deflației, prețurile coborând în acea perioadă, această scădere fiind pusă pe seama micșorării TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%. În acel context, cererea pentru bunuri și servicii a rămas ridicată, existând creșteri de consum și ne-întrunindu-se condițiile deflaționiste prin amânarea cererii și evident scăderea consumului. Dar un astfel de punct 0 este extrem de rar atins, pericolul economic fiind acela ca inflația să devină negativă, atrăgând consecințe negative.