Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie

Daniel Armeanu, Vicepreședinte Sectorul Sistemului de Pensii Private

Autoritatea de Supraveghere Financiară

La 13 ani de la constituire, piața pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieței financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii administrate privat. Acestea au consemnat o valoarea de 86,26 miliarde de lei (17,48 miliarde de euro) la 31 august 2021, în creștere cu 23,50% față de septembrie 2020, în timp ce ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a urcat la aproximativ 8%, de la 5,21% în urmă cu 3 ani. În următorii 2 ani este de așteptat ca ponderea în PIB să depășească borna de 10%, în linie cu media europeană, înregistrând astfel o dublare a pieței într-un interval de numai 5 ani.

Relevanța sistemului de pensii private derivă nu numai din dimensiunea acestuia, ci și din contribuția pe care o are la dezvoltarea și creșterea economică. Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creşterea PIB prin investiţiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanţării statului şi a companiilor, cât şi prin susţinerea consumului, ca efect al plăţii pensiilor private către populaţie. În acest moment, volumul plăților este redus, dar în următorii șapte ani plățile vor deveni semnificative, iar în acest sens ASF a definitivat proiectul de lege cu privire la plata pensiilor private, care va fi introdus în circuitul legislativ în perioada următoare, acesta fiind ultima verigă lipsă din arhitectura unui adevărat sistem de pensii private.

De asemenea, ţinând cont de faptul că orizontul investiţional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelaţie cu durata obligaţiilor faţă de participanţi, activităţile de investiţii şi de asigurare a unui venit suplimentar pentru populaţie pot influenţa semnificativ factorii de producţie, capitalul şi munca şi contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung cu impact asupra PIB-ului potențial.

Din punctul de vedere al contribuției la creșterea economică, analiza econometrică pune în evidenţă faptul că sistemul de pensii private contribuie la creşterea economică cu aproximativ 0,2- 0,5 pp anual și cu aproximativ 0,3 pp asupra PIB-ului potențial. Ținând cont de faptul că efectele de multiplicare din economie sunt generate de investițiile realizate de fondurile de pensii private, iar impactul acestora se regăsește în formarea brută de capital fix, atunci putem spune că sistemul de pensii private are o contribuție sănătoasă la creșterea economică. De asemenea, tot din calcule econometrice rezultă că investițiile fondurilor de pensii private se află într-o corelaţie puternică (coeficient de corelaţie de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică.

Totodată, trebuie precizat că, în toată perioada de existență a sistemului de pensii private, investițiile s-au realizat în mod preponderent în emitenți din România. Fondurile de pensii private sunt investitori instituţionali care sprijină în principal economia locală după cum rezultă şi din distribuţia pe ţări a plasamentelor, ţinând cont de expunerea majoritară pe România (90,02% în luna septembrie 2020).

Mai mult, fondurile de pensii private reprezintă un factor de stabilitate și echilibru, deoarece investițiile acestora generează fluxuri financiare, ce compensează retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanţare a economiei şi a statului. De asemenea, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în asigurarea unei surse permanente de finanţare autohtonă, prin participarea periodică la subscrierile publice de titluri de stat.

Fondurile de pensiile private reprezintă o adevarată alternativă de finanțare și investesc în economia reală. Investiţiile acestora se realizează în proporție de peste 90% în active, ce susțin sub o formă sau alta finanțarea economiei, de tipul:

– titluri de stat aproximativ 62% din active, pensiile private contribuie la finanțarea statului, asigurând aproximativ 10% din datoria totală a statului și aproximativ 5% din PIB;

– obligațiuni corporative, municipale 7-8% din active, prin astfel de instrumente financiare pensiile private reprezintă o alternativă la finanţarea bancară;

– acțiuni ale emitenților listați pe piața de capital aproximativ 24% din active, fiind cu aproape 4 pp mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Fondurile de pensii private sunt cei mai mari investitori instituționali de pe piața de capital și asigură aproximativ 10% din capitalizarea bursiera și 10% din lichiditatea lunară. Administratorii investesc în acei emitenți care respectă principiile de guvernanţă corporativă și promovează transparența în relația cu investitorii. Prin subscrierile realizate în cadrul ofertelor publice primare, fondurilor de pensii private stimulează atât dezvoltarea pieţei primare, cât și creșterea pieţei secundare, prin îmbunătăţirea adâncimii şi lichidităţii acesteia.

Totodată, pensiile private reprezintă o alternativă de economisire, deoarece sistemul de pensii private stimulează economisirea pe termen lung pentru pensie la rate de rentabilitate care sunt de câteva ori mai mari decât dobânzile bancare și care depășesc semnificativ inflația. La 31 august 2021, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost de 6,0329%, iar în Pilonul III, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost de 7,9958%, în timp ce rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu risc mediu a fost de 6,3273%.

Pensiile private reprezintă componenta pieței financiare nebancare care a dovedit cea mai mare reziliență la crize. Reziliența sistemului în perioada de criză este determinată atât de calitatea gestionarii fondurilor de pensii, de optimizarea portofoliilor de investiții de către administratori, cât și de activitatea de reglementare și supraveghere.

Reziliența s-a demonstrat încă o dată în primăvara anului 2020, odată cu începutul pandemiei, care a determinat închiderea sau reducerea activităților economice cu repercusiuni severe asupra piețelor financiare, care au înregistrat volatilități foarte mari.

Volatilitățile înregistrate ale VUAN-ului în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment și au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de piețele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor. Pe măsură ce piețele și-au revenit, fiind influențate de deciziile guvernelor și băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective și mai mult, în august 2021, randamentele s-au situat peste rata inflației, ceea ce nu este valabil în cazul dobânzilor bancare. Astfel, efectele crizelor asupra fondurilor de pensii private vor fi/sunt limitate datorită diversificării și gestionării prudente a portofoliilor de către administratori.

Piața pensiilor private este o piață stabilă, strict reglementată și bine supravegheată din perspectiva respectării prevederilor legale și a riscurilor potențiale. Obiectivul principal al activității desfăsurate de Sectorul Sistemului de Pensii Private este de a asigura stabilitatea pieței pensiilor private și de a crea condițiile pentru funcționarea eficientă a acesteia, cu scopul de a proteja interesele participanților la fondurile de pensii private și ale beneficiarilor. Supravegherea exercitată de ASF include toate etapele funcționarii administratorilor și fondurilor de pensii private de la înființare și până la plata pensiei private.

Autoritatea de Supraveghere Financiară – Sectorul Sistemului de Pensii Private acordă permanent atenție evoluției cadrului legislativ național și european și contribuie cu opinii tehnice în contextul măsurilor legislative legate de domeniul pensiilor private, promovate de Guvernul sau de Parlamentul României.

Obiectivele ASF, potrivit strategiei asumate de către Sectorul Sistemului de Pensii Private, vizează atât creșterea eficienței funcționării sistemului, cât și protejarea intereselor participanților și beneficiarilor, motiv pentru care am contribuit activ la promovarea unor soluții legislative care vizează:

– legea privind pensiile ocupaționale, respectiv Legea nr. 1/2020, cadrul legal care permite înființarea unui tip nou de pensie facultativă, suplimentară față de cea din Pilonul III. În continuare, am elaborat normele necesare funcționării acestui sistem nou promovat de către angajatori în beneficiul angajaților.

– susținerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor paneuropene de pensii ca fiind un nou instrument de economisire pentru investiții europene, finanțare durabilă și dezvoltarea pieței de capital – proiect de Lege privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) și a Regulementului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulementului (UE) 2019/2088.

Între 2020 – 2021 s-au elaborat reglementările de nivel secundar care permit implementarea tehnologiei digitale atât în relația cu participanții pentru a facilita o informare mai eficientă a acestora și un acces mai facil la contul de pensie privată, cât și pentru a îmbunătăți procesele interne și activitatea administratorilor și am contribuit cu opinii tehnice la viitorul proiect de lege cu privire la reglementarea sistemului de plată a pensiilor private.

Un alt aspect care ne-a preocupat a vizat creșterea nivelului de aderare voluntară la Pilonul II, astfel încât prin colaborarea susținută și constructivă cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale s-a reușit introducea în contractul individual de muncă a obligației angajatorului de a informa angajatul cu privire la obligația de aderare la un fond de pensii administrat privat, astfel cum s-a prevăzut în Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) nr. 585/2021, de completare a Ordinului nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului cadru al contractului individual de muncă. Prin aceasta s-a urmărit reducerea gradului de repartizare aleatorie și de conștientizare cu privire la necesitatea de exprimare a unei opțiuni informate cu privire la aderarea la un fond de pensii administrat privat.

Concluzionând, putem afirma că sistemul de pensii private reprezintă o componentă a sistemului financiar nebancar rezistentă la crize, care contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung și facilitează economisirea populației pentru asigurarea unui venit suplimentar la pensie.