Universitatea Politehnică București susține necesitatea procesului de digitalizare, fiind extrem de important să înțelegem că tehnologia nu mai este destinată exclusiv inginerilor și nu este doar apanajul specializărilor Automatică sau IT. Tehnologia este un bun folosit pe scară largă de la avocați, economiști, medici și așa mai departe, din ce în ce mai mult. Folosirea instrumentelor tehnologice în viața noastră de zi cu zi implică o schimbare care, deși este greu acceptată în societate, este necesar să se realizeze. Avem zilnic discuții multiple cu diferite industrii, în special cu cele din zona teoretic-umanistă, în care explicăm avantajele digitalizării.  Folosind aceste tehnologii și predând aceste tehnologii, Universitatea are dezvoltate programme de master destinate blockchain și încercăm să dezvoltăm relația cu diferite companii, astfel încât să venim în folosul companiilor și al studenților deopotrivă. Mai multe instituții bancare s-au adresat Universității pentru a dezvolta proiecte, inclusiv prin implementarea blockchain, creând astfel mecanisme, programe, instrumente, servicii pe care să le folosească. Astfel, am dezvoltat programe de masterat destinate băncilor și aceeași invitație o facem pentru industria asigurărilor. Tehnologia blockchain nu este atât de prezentă în piața asigurărilor, dar credem din ce în ce mai mult că această tehnologie, care este deja validată științific și tehnic, fiind aceea care va schimba arhitectura financiară viitoare.

Deși Romania este din punct de vedere al tehnologiilor în prim plan, din multe puncte de vedere încă suntem departe de potențialul pe care îl are țara noastră, referindu-ne la capacitățile pe care universitățile le au, dar și la capacitățile instituțiilor financiare și ale jucătorilor importanți de pe piață de a atrage aceste schimbări și de a le accepta.

Adresez o invitație partenerilor instituționali din economia României de a veni alături de Universitatea Politehnică București pentru a dezvolta proiecte care să fie utile, atât pentru formare profesională, ca activitate a unei universități, cât și care să rezolve servicii și mecanisme din activitatea de afaceri. Tehnologia blockchain nu trebuie să fie doar o tehnologie adresată unui grup restrâns de beneficiari. Este responsabilitatea noastră, a celor care folosim instrumentele sau le putem folosi, să explicăm tuturor, și tinerilor în mod special, care sunt avantajele pe termen lung ale acestei tehnologii.

În 2018 Comisia Europeană își propunea ca prioritate strategică stimularea inovației în multiplele sectoare în vederea creșterii economiei digitale inclusive. Din acest punct de vedere rezoluția adoptată de Parlamentul European care încurajează statele membre să adapteze și să își flexibilizeze planurile de învățământ în zona universitară ne-a pus în fața unei întrebări: Ce facem, rămânem în zona tradițională sau abordăm un domeniu nou? Răspunsul la această această provocare l-a constituit propunerea unui curs postuniversitar de antreprenoriat în blockchain care a debutat în 2020. Colegii de la Facultatea de Matematică și Informatică și domnul conferențiar Ciprian Pungilă de la Universitatea de Vest s-au ocupat de ceea ce înseamnă legătura cu specialiștii în domeniul blockchain astfel încât să fie prezenți alături de cei înscriși la acest curs universitar de antreprenoriat în blockchain. Soluția pe care a identificat-o Universitatea de Vest din Timișoara pentru a rezolva problema resursei umane, problemă cu care se confruntă toate universitățile, este de a crea un corp profesoral, în cadrul acestui curs postuniversitar, experții practicieni în tehnologia blockchain și cadrele universitare colaborând pentru oferirea unui conținut profesional consistent.

În acest domeniu, este utilă o specializare care să asigure transmiterea informației între un IT-ist și un economist, mai ales pentru noile tehnologii – un limbaj comun și o bună înțelegere a termenilor celor două specializări ajută nu numai în comunicare, dar și în dezvoltarea de proiecte și afaceri. Promoția Universității de la acest curs de antreprenoriat în blockchain, în care am avut înscriși din toate mediile profesionale, a beneficiat de o curriculă gândită astfel încât aportul mentorilor din domeniul financiar să aducă acele cunoștințe de care aveau nevoie cei din domeniul IT, iar mentorii și lectorii din domeniul IT să aducă cunoștințele necesare pentru cei din domeniul financiar. Un dialog este util din acest punct de vedere, iar formarea de astfel de competențe, prin tot ceea ce facem noi, la nivelul universităților, ajută la ceea ce înseamnă formarea competenețelor viitorului.

Tehnologia blockchain a fost adusă în prim plan în ultimul deceniu de către popularitatea în creștere pe care au cunoscut o crypto-monedele. În realitate, tehnologia blockchain se duce mult dincolo de sfera crypto-monedelor, acesta fiind un aspect pe care încercăm să îl tratăm și să-l punctăm cât mai des și cât mai profund din punct de vedere tehnic, juridic și antreprenorial. Programul de antreprenoriat în blockchain l-am construit pentru a veni în ajutorul antreprenorilor, entuziaștilor și al specialiștilor, ca răspuns la cerințele pieței pentru cei care își doresc o perspectivă diferită asupra modului în care tehnologia blockchain i-ar putea ajuta în afacerea pe care o dezvoltă. În momentul de față este singurul program acreditat de Ministerul Educației la nivel național. Absolvenții au garanția dobândirii unor cunoștințe și informații calitative. Spectrul de informație pe care îl oferim este larg și include, pe lângă persoane din mediul universitar, și colaboratori externi din mediul de afaceri, antreprenorial, care diversifică foarte mult conținutul informațional și iese din sfera educațională obișnuită, care poate fi considerată de mulți stereotipică. Încercăm să nu avem o relație clasică de profesori-studenți în cadrul acestui program, ci o colaborare interdisciplinară.

Se vehiculează de mult timp posibilitatea de a folosi această tehnologie pentru domeniul notarial – există inițiativă la nivel național în această direcție și sunt convins că mai devreme sau mai târziu va deveni realitate. Giganții platformelor de socializare își propun integrarea tehnologiei blockchain în social media. Acest viitor digital, cunoscut sub numele de „Metavers”, adică acea combinație de rețele tridimensionale, cu focus pe aspecte de socializare și de monetizare a lor, urmărește îndeaproape integrarea tehnologiei blockchain. Cuvântul cheie pe care îl folosesc și pe care îl caută majoritatea antreprenorilor este „unic”. Tehnic vorbind, tehnologia e unică în sine prin mecanismele de securizare digitală. În cadrul Universității avem o echipă de cercetare dedicată. Avem convingerea că viitorul tehnologiei, indiferent în ce formă este folosită sau aplicată, depinde foarte mult și de o înțelegere corectă și critică asupra acesteia și asupra posibilităților reale pe care le poate furniza, în ideea că blockchain-ul nu este neapărat răspunsul sau soluția la toate problemele de astăzi.  Dar pentru foarte multe modele de afaceri, în special în domeniul financiar, respectiv pentru diferite abordări tehnice pragmatice a unor probleme reale din viața de zi cu zi, tehnologia blockchain poate furniza soluții inovatoare și cu un grad ridicat de securitate atât timp cât este folosită legal, etic și responsabil.

Universitatea face eforturi pentru introducerea unor elemente noi privind tehnologia informației, blockchain, securitatea cibernetică. Cunoaștem cerințele pieței muncii, angajatorii ne solicită absolvenți și căutăm pe cât este posibil să răspundem acestei provocări. Combinarea în muncă a meseriei de informatician și a celei de finanțist implică formarea unor competențe comune, puternic specializate. Este nevoie de trei actori: „inițiații” care să fie specialiști fie în mediul economic, fie în mediul IT, dezvoltatorii care trebuie să fie această interfață între mediul economic și mediul IT și utilizatorii. Exact ca în lumea filmului – avem nevoie de actori, scenariști, regizori. Avem nevoie de producători, care să îi pună față în față și avem nevoie de spectatori care să consume ceea ce s-a realizat. Din această cauză, acest dezvoltator nu trebuie să fie specialist în economie, ci să fie o interfață, să aibă acel vocabular de comunicare între cele două părți. Blockchain este o tehnologie care poate fi utilizată și în management, în fluxurile organizaționale, deoarece asigură confidențialitatea, securitatea, încrederea, controlul și validarea proceselor, ceea ce ne dorim fiecare.

Referitor la reglementare, aceasta a rămas mult în urmă. Până acum, viteza de dezvoltare a proceselor moderne era scăzută și partea legislativă, juridică, avea timp să urmeze partea de dezvoltare. Acum, partea de dezvoltare a luat-o înaintea procesului de reglementare și apar probleme, inclusiv de etică.

Încercăm în ultima perioadă să implementăm această strategie de digitalizare, de accesibilitate bazată pe tehnologii noi. Credem că toate protocoalele pe care noi le-am semnat cu instituțiile din piața financiară ne-au permis ca în întreg procesul nostru educațional să beneficiem de această deschidere, către experiențe și proiectele concrete propuse de digitalizare în general, și mai ales pentru aceste aplicații dedicate sectorului de învățământ. Întregul proces înregistrat în integrarea tehnologiei în educație ne marchează și ne determină să schimbăm complet modul în care vom gestiona relația cu studenții și, de ce nu, inclusiv cu modul în care noi trebuie să ne formăm, să ne pregătim pentru a ne adapta cursurile astfel încât să asigurăm un mesaj de atractivitate și de integrare a studenților noștri în acest mediu deosebit de competitiv al vieții reale. Credem că îmbunătățirea educației și a competențelor au devenit un element cheie al viziunii noastre generale, pentru impactul digitalizării acestor aplicații noi care trebuiesc implementate. Beneficiem în acest proces de colaborarea cu ASF.

Acest plan de acțiune pentru procesul deosebit de complex al educației digitale este cu atât mai actual cu cât am parcurs împreună o experiență impusă de această pandemie, care ne-a făcut să cooperăm mult mai strâns, astfel încât întreg sistemul educațional și de formare pe care îl gestionăm să devină adaptat cu cerințele erei digitale, astfel încât să se asigure competitivitatea studenților noștri. Din această perspectivă, credem că suntem pe drumul cel bun și că avem o deschidere cât se poate de clară, vis-a-vis de ceea ce urmează să facem. Este îmbucurător că la Bacău am reușit să semnăm un protocol inclusiv pentru ceea ce înseamnă implementarea unei biblioteci virtuale, asigurarea unui fond de carte nou, astfel încât să dăm și alte repere de atractivitate pentru profesori și studenți.

Universitatea Danubius din Galați este de foarte mulți ani în spectrul digitalizării. În primul rând al proceselor de învățământ, apoi al parteneriatelor cu societatea civilă și cu diferite persoane și organizații interesate. În acest sens am și creat câteva clustere în domeniul IT în regiunea Galați-Brăila. Este un domeniu de interes pentru noi astăzi, digitalizarea regăsindu-se în domeniul transportului naval, al sănătății sau al energiei regenerabile. Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat că sunt puțini specialiști, dar iată că începem să dezvoltăm în Romania strategii și să atragem persoane interesate care pot contribui la dezvoltarea globală a acestui domeniu. Resursa universitară este cea care într-adevăr va face ca progresul să apară.

Blockchain este una din tehnologiile aferente fintech-ului, care a pornit din domeniul financiar, dar poate să acopere absolut tot domeniul finanțelor, iar programul de master al Universității a fost lansat din nevoia „de a genera nevoie”, fiind construit din perspectiva economiștilor, pentru economiști, pentru avocați, pentru non-specialiștii IT, astfel încât să se acopere decalajul comunicațional între cei care vin și propun soluții și mediul antreprenorial. În această perioadă se discută de exemplu cum să se crească colectarea taxelor și impozitelor la nivel național, iar blockchain-ul este una din soluții, în momentul în care factura electronică s-ar integra în blockchain.

Bitcoin a propagat tehnologia blockchain care se aplică în contracte inteligente. În domeniul asigurărilor există un potențial uriaș. Când cumpărăm o asigurare, o cumpărăm electronic, primim o poliță pe e-mail, confirmăm, facem plata. Tehnologiile sunt întodeauna în avangardă, iar legislația vine post-factum doar să statueze ceva ce societatea a perceput ca o necessitate. Blockchain devine o necesitate. Din acest motiv, rolul lui, alături de inteligența artificială, va fi unul major, pentru că blockchain-ul nu poate fi privit separat de celelalte tehnologii inovative care există în acest moment, deoarece blockchain-ul până la urmă e ceva tranzacțional. Este nevoie și de elemente de tip „big data”, de inteligență artificială, pentru a lansa produsele și de a crea o valoare adăugată celor care doresc să le utilizeze din perspectivă economică, nu numai din perspectivă tehnologică. Acestea sunt câteva idei care ne-au ghidat, la Universitatea Danubius, să realizăm acest master care urmează a fi lansat în noul an universitar.

De multe ori tehnologia ia avânt, implementează anumite soluții înaintea cadrului legislativ care nu are cum să țină pasul cu asemenea schimbări. Reglementarea se dezvoltă într-un fel precum DEX-ul. Limba română are multe neologisme, de fiecare dată DEX-ul vine și le statuează, le oficializează – reglementarea legală urmează cam aceeași cale. De ce? Pentru că societatea, mediul de afaceri, începe să folosească anumite soluții, ele sunt implementate deja și nu poți să te raportezi la Codul Civil sau la alte reglementări care sunt evident depășite.

Se vorbește atât de mult de tehnologia blockchain însă foarte puțină lume știe că are 30 de ani – a fost inventată în anii ‘90. A luat avânt într-adevăr în ultima vreme și toată lumea a început să vorbească de ea odată ce a început să fie folosită de Bitcoin. Există avantaje și dezavantaje ale acestei tehnologii și, din păcate, în acest moment unul dintre dezavantaje este un cost destul de ridicat din punct de vedere energetic. A fost unul dintre motivele pentru care la ISF am avut oarecare rezerve în ceea ce privește folosirea acestei tehnologii. Avem un proiect să implementăm anumite soluții informatice. În ceea ce privește resursa umană, este o dificultate în acest moment de a găsi persoane disponibile și competente pentru a oferi programe de pregătire profesională în acest domeniu.

ISF are în ofertă câteva programe de pregătire profesională, dar sunt programe pe termen scurt.

La nivelul industriei de asigurări, în plan global, vorbim despre o accelerare a digitalizării, ceea ce înseamnă noi oportunități, dar și provocări. Ne putem aștepta să vedem și o extindere a capabilităților digitale ale personalului din asigurări, la apariția de noi produse de asigurare, la o accelerare a inovației. Observăm că pandemia a accelerat transformarea digitală, însă mai sunt mulți pași de făcut. Digitalizarea este un proces amplu și are nevoie de timp. Vorbim de inteligența artificială, de IoT, de tehnologiile de tip blockchain, acestea sunt doar câteva dintre tendințele care fac diferența. Este remarcabil că ajungem să vorbim de un master în FinTech. Aceste inițiative pot oferi oportunități de pe întregul lanțul valoric din asigurări, pot crește eficiența organizațiilor, pot sprijini automatizarea proceselor și, nu în ultimul rând, pot duce la o îmbunătățire a experienței clienților cu asigurările. Combinația dintre tehnologiile de tip blockchain și contractele inteligente ar putea transforma anumite procese de raportare, procesele de automatizare permițând astfel o mai bună transparență și, de ce nu, o mai bună calitate a datelor furnizate autorităților.

În domeniul asigurărilor se discută mai ales în zonele tehnice despre această utilizare a blockchain și a contractelor inteligente în combinație cu alte tipuri de tehnologii. Ne uităm la managementul daunelor, în zona de cunoaștere a clientului, în evaluarea și cuantificarea riscurilor asumate de asigurători, la scăderea costurilor de administrare a portofoliului și de subscriere. În zona de cunoaștere a clientelei și a spălării banilor asigurătorii lucrează activ pentru eficientizare și reducerea costurilor cu ajutorul datelor deja stocate în blockchain. În ceea ce privește subscrierea, utilizarea sistemelor de tip blockchain poate ajuta într-o manieră similară, datele fiind accesibile într-un format transparent și verificat.

Oportunitățile vin la pachet cu riscuri deoarece vorbim despre o tehnologie nouă supusă unei noi generații. Vorbim de riscuri cibernetice și de normative de reglementare ale industriei asigurărilor. Există întrebări legate de scalabilitate, despre resursele necesare pentru utilizare, despre protecția datelor personale și integrarea cu sistemele tradiționale deja existente. Este foarte importantă interogarea, interoperabilitatea cu alte sisteme, iar la nivel european utilizarea blockchain în asigurări este încă la început.

Deși avantajele blockchain sunt urmărite și analizate, pe termen scurt se fac pași importanți în România pentru a gestiona probleme importante care încă nu necesită tehnologii atât de avansate. În present, pentru activitatea noastră, este important și accesul la baze de date publice în format digital, de interconectarea unor sisteme. Un exemplu concret sunt camerele de la CNAIR conectate direct cu baze de date ale poliției pentru identificarea vehiculelor neasigurate. Prin această interconectare putem avea mai multă agilitate, siguranță și flexibilitate în interacțiunea dintre acțiunile directe cu clienții noștri. Suntem și vom rămâne un partener de încredere pentru Autorității de Supraveghere Financiară și pentru mediul universitar.

Este impresionant că se discută în acest moment atât de mult despre blockchain. În urmă cu câțiva ani am avut privilegiul să colaborez cu EIOPA și atunci începeau discuțiile legate de blockchain și despre cum trebuie să fie reglementat blockchain. Îmi aduc aminte că existau aceleași discuții și problema se punea similar. Input-ul venea dinspre zona IT, care aducea un nou concept, noi tipuri de companii, companii InsurTech, iar reglementatorul european era pus în fața unor situații, în acel moment, de a căuta soluții. Și așa a pornit tot acest proces de reglementare al InsurTech. Tot astfel au început procesele de consultare la nivel european pe pe tema blockchain.

Lucrurile sunt în continuare într-o continuă dezbatere deoarece nu este ușor. Sunt exemple de utilizare la nivel european, însă nu sunt foarte multe, și aici citez dintr-un raport semnat de EIOPA din vara anului trecut. Cred că suntem destul de avansați în România pe acest domeniu și nu-mi rămâne decât să vă felicit și să vă spun că evident și industria de asigurări este deschisă la toate aceste provocări tehnologice, la fel cum sunt și colegii noștri din alte țări.

România încearcă de mult timp să-și exporte reglementarea, în acest domeniu relativ nou există o posibilitate certă ca acest lucru să se întâmple, iar ASF este vârf de lance. Universitățile din România nu numai că discută despre digitalizare, dar vorbesc, se pregătesc și pregătesc noua generație de cetățeni și de oameni de știință, inclusiv în domeniul blockchain. Recomandarea Comisiei Europene este să nu mai folosim acest termen de criptomonedă, ci de criptoactive – sunt mari diferențe față de valute și de moneda scripturală. În mediul academic și profesional sunt cunoscute avantajele și dezavantajele blockchain-ului – se vorbește foarte mult de finanțele descentralizate, de forța motrice a aplicării tehnologiei blockchain în finanțe.

Aș vrea să menționez câteva tendințe. Prima este influența guvernamentală. Blockchain-ul și bitcoin-ul erau utilizate și folosite pentru tranzacții în zona „dark web”. Acum ne mutăm „înspre centru”, guvernele se gândesc serios să adopte „Central Bank Digital Currencies” care să faciliteze orice, de la colectarea taxelor, la tranzacțiile instante sau incluziunea financiară, un aspect foarte important, că tot vorbim de această zonă rezervată inițiaților. Vorbim, de asemenea, de logistică și de urmărirea fluxurilor de aprovizionare, încercăm să urmărim de unde provin anumite mărfuri, să evităm țările aflate sub embargou.

Cealaltă tendință, în domeniul financiar, este nevoia de energie, consumul de energie foarte foarte mare. Iar acum acest lucru este cu siguranță un „nu” hotărât în actuala criză energetică. Translatarea către conceptul de „proof-of-stake” ar putea să ducă la un blockchain „mai verde” și, automat, să se adapteze și cerințelor pactului climatic european și să devină mult mai palatabil pentru absolut toate companiile, investitorii și autoritățile care urmăresc acum criterii de ESG în deciziile investiționale.

Acum se spune că intrăm într-un concept sau într-un univers NFT 2.0 în care va fi mai puțină artă. Acest NFT se va axa mai puțin pe artă și mai mult pe interacțiuni sociale în social media, gaming sau utilități. Se discută foarte mult de reglementare, dar reglementarea NFT-urilor, nu neapărat a produselor, cât a activităților. Cu toții ne dorim platforme care să ne ajute, folosind cât mai puține linii de cod, să introducem blockchain în activitățile noastre operaționale.

Trebuie menționată interoperabilitatea din domeniul serviciilor financiare și, ca o persoană care a fost de două decenii în servicii financiare din țară și din străinătate, știu această problemă gravă – avem foarte multe sisteme pe care trebuie să le integrăm. Cum exact vom putea integra diversele tehnologii blockchain astfel încât să fie foarte simplu de urmărit, de utilizat? Mai ales pentru că vom avea un mix între un blockchain hibrid public și unul privat.

Vorbind de descentralizare, Banca Reglementelor Internaționale spunea că această descentralizare în blockchain este iluzorie. Pentru că într-adevăr este imposibil, ca exercițiu intelectual, să scrii linii de cod care să adreseze absolut toate contingentele posibile. Oricât de mult oamenii pe care pe care îi pregătim, sau în care investim, nu pot să prevină, să preîntâmpine orice contingență. De aceea există o tendință de centralizare, poate și din perspectiva autorităților de reglementare, a guvernelor și această tendință de centralizare echilibrează cumva descentralizarea excesivă.

Mai mulți IT-iști se pregătesc în domeniul economic și învață și încearcă să găsească și să inițieze acest dialog. Apetitul de învățare este destul de limitat în ciuda eforturilor făcute în mod clar și de autoritățile de reglementare de a educa profesioniști noi. Cred că cel mai important este acest dialog care are loc în prezent între reglementator, mediul academic și mediul de afaceri. Sunt sigur că și colegii mei de la Asociația Română de FinTech vor confirma acest lucru. Există o maximă deschidere, subiectivismul nostru există, dar este vizibil și din acest punct de vedere suntem parteneri onești de dialog.

Vedem foarte multă aplicabilitate a tehnologiei nu numai în remodelarea modelelor de trading, cât și în maximizarea proceselor incidente pieței de capital. Sunt discuții și știm despre deschiderea ASF pentru a importa tehnologie în modul de funcționare a pieței de capital. Au fost inițiate discuții despre acest potențial și sperăm să se materializeze anumite inițiative în perioada următoare. Suntem foarte interesați să aducem tehnologie în zona reglementată pentru că dereglementarea sună frumos, însă sunt foarte mulți investitori, inclusiv investitorii care deja investesc în zona de crypto, care simt nevoia de reglementare. Reglementarea aduce disciplină, reglementarea aduce predictibilitate și sunt foarte mulți investitori care au nevoie de această reglementare.

Ne-am uitat în zona de zona de „on-boarding investitori”, ne-am uitat să importăm o astfel de tehnologie – se pot facilita multe procese folosind tehnologia: procese de raportare, procese de „on-boarding securities”, procese trasabile, procese sigure din punct de vedere cibernetic, inclusiv reglementarea „tokenizerii” valorilor mobiliare. În acest ultim exemplu, BVB analizează implementarea unei astfel de inițiative în piața AeRO.

Avem un partener în cadrul inițiativei noastre de stabilire a contrapărții centrale pentru piața de derivate, Euronext Clearing, și dânșii sunt foarte atenți la importul de tehnologie. Sunt foarte ancorați în acest domeniu și probabil că o să vedem noi inițiative. Este în mod clar o direcție la care ne uităm cu mare atenție și de care credem că, dacă ne vom mișca pentru a recunoaște tehnologiile și în zona reglementată, vom aduce multă ușurință în funcționarea pieței de capital nu numai în ceea ce privește tranzacționarea, dar și în ceea ce privește post tranzacționarea, cu o zonă mare de aplicabilitate.

Nu cred că este neapărat necesar să învățăm toate trendurile tehnologice, însă trebuie ca mediul de afaceri să fie deschis către mediul tehnologic, un mediu dinamic, pentru că în momentul acela și mediul tehnologic va reacționa cu soluții mult mai rapide. Trebuie să manifestăm un curaj și o deschidere mult mai mare pentru a auzi soluțiile care vin dinspre mediul tehnologic spre mediul de afaceri.

Înțeleg cererea de a găsi resurse umane în industrie, care să fie dispuse să aloce timp, ingineri programatori care să predea în cadrul unor programe educaționale la facultate. În grupul Bittnet există două companii care susțin programe de educație. O companie este amplasată chiar în Galați și face programe nu de blockchain, ci de inteligență artificială. Mi-ar plăcea să ne dați voie să oferim resurse umane care să susțină cursuri în domeniile tehnologice relevante. Suntem un exponent al pieței de IT în România, asigurând ulterior și o garanție studenților asupra unui loc de muncă nu doar în blockchain, ci și în toate celelalte tehnologii.

Marea provocare a sistemului financiar pornește de la esența a ce înseamnă piața de capital sau ce se tranzacționează – se tranzacționează „încrederea”. În activitatea din ultimii ani elementul cel mai important, cea mai mare problemă, este lipsa de încredere. Majoritatea comentariilor pe care le-am auzit denotă faptul că, pe măsură ce oamenii nu înțeleg diverse lucruri, ei devin neîncrezători. Iar în domeniul tehnologiei lucrurile se mișcă foarte repede, la fel și în domeniul financiar unde există o zonă ezoterică. Dacă o tehnologie, oricare ar fi ea, ar putea rezolva o parte din problemele de încredere, în a asigura livrarea la termen a unor obligații asumate sau să certifice independent faptul că sunt livrate serviciile promise, ar fi extraordinar pentru piața de capital.

Un studiu prezentat la un summit despre piața de capital din România menționează despre cât de mult se suprapun investitorii de la Bursa de la București cu investitorii în cryptoactive. 60% din investitorii de la Bursa de Valori au și conturi de tranzacționare crypto. Cred că acest lucru are un impact foarte puternic. Nu știu dacă este neapărat un lucru bun sau nu, dar pe de o parte acești investitori ar putea să aibă unele așteptări exagerate, necredibile, utopice despre randamente – s-ar putea ca oamenii să aibă deja o înțelegere mult mai bună.

Înainte de a investi sau de a folosi o anume tehnologie trebuie să înțelegi ce înseamnă, implicațiile acesteia. O mare problemă pe care am văzut-o în industrie este aceea că se promovează destul de mult poveștile de succes, dar nu se promovează mai deloc poveștile în care lumea pierde bani, pe care mulți le-au învațat, din păcate, pe propria piele.

Trebuie să se înțeleagă faptul că „blockchain-ul nu doarme” adică există 24/7. Te poți culca bogat și te poți trezi sărac. Din diferite motive, unul dintre ele fiind volatilitatea mare, iar altul considerentele tehnologice. Majoritatea produselor de „de-centralised finance” au în spate anumite contracte inteligente – este foarte important să se înțeleagă că sunt publice și de aceea se pot întâmpla foarte multe. În momentul în care vrem să investim într-un anumit activ, să înțelegem cine a făcut acel activ, dacă este sigur sau dacă nu.

Încercăm să educăm lumea atât pe partea de blockchain, să înțeleagă tehnologia, cât și partea de securitate a blockchain. Să înțeleagă ce înseamnă să dezvolți un contract inteligent, ce înseamnă să interacționezi cu un cryptoactiv. Și nu privim întotdeauna acest activ doar din punct de vedere economic, adică un activ economic pe care îl poți ține, ci și ca pe o monedă de schimb, pentru a face tranzacții.

Noi privim ethereum, și în special monedele bazate pe tehnologia ethereum, ca pe o monedă de schimb pentru a calcula ceva, pentru a rezolva o problemă de încredere. Pentru a rezolva acea problemă trebuie să plătești ceva. Acel „ceva” este de obicei ethereum și încercăm să educăm lumea și în această privință. Întrebarea cea mai des întâlnită este cum putem să dezvoltăm și noi o monedă? Cum putem să devenim bogați, în ce să investim? Nu acesta este mesajul. Blockchain-ul nu o să îmbogățească peste noapte și nici nu o să rezolve toate problemele peste noapte. O problemă pe care o rezolvă blockchain-ul și pe care companiile au început din ce în ce mai mult să o exploreze, este transparența, nealterarea de date și „mentenanța 100%”, pentru că fiind descentralizat nu există un singur punct care poate cauza o pierdere de date.

Privind partea antreprenorială, cum pot antreprenorii să profite de tehnologia blockchain? Se pot vedea în zona de „de-centralised finance” destul de multe platforme prin care antreprenorii își asigură o investiție inițială pentru a putea să dezvolte produsul la care lucrează.

Noi încercăm să educăm specialiști în domeniu, pentru că partea de „de-centralised finance” este foarte importantă și câteodată foarte greu de înțeles. Dacă nu ești un finanțist, este greu de înțeles și apare o problemă: știi să creezi platforma, dar doar din punct de vedere tehnologic, din punct de vedere financiar, ar trebui cumva să apelezi la un specialist în domeniu. Acest specialist trebuie la rândul lui să aibă cunoștințe despre ce înseamnă acest protocol de „de-centralised finance”. Blockchain nu rezolvă totul, dar este o tehnologie care trebuie explorată, care trebuie înțeleasă, pentru că este din ce în ce mai prezentă în viața de zi cu zi.