Nu toate datoriile sunt rele

Dacă ne gândim la definiția substantivului „datorie” încercăm un fior negativ, pentru că știm că presupune ceva neplăcut pentru oricare din noi. Și, totuși, nu toate datoriile sunt rele. Față de această afirmație vor fi aduse, cu siguranță, argumente care să o contrazică – cum să fie o datorie bună? În realitate, este complicat să judeci opțiunile unei persoane, fiecare dintre noi avem nevoi și dorințe individuale, în funcție de propriile caracteristici.

Un credit contractat pentru cumpărarea unor obiecte sau servicii pentru consumul imediat, pentru a cărui plată se angajează venituri viitoare și care poate împovăra bugetul unei familii pentru a satisface o dorință este, de exemplu, o datorie rea. Un exemplu poate fi acela al unei vacanțe exotice plătită cu un credit pe o perioadă mai mare de un an. Sau cumpărarea ultimului model de smartphone în rate sau inclus într-un nou abonament și plătit în rate pe 3 ani, în condițiile în care, pe de o parte, aveam deja un smartphone funcțional (doar că doream ultimul model) și, pe de altă parte, pentru astfel de dispozitive apar anual modele noi (și practic perioada de credit depășește perioada în care telefonul este „o noutate”). Un astfel de credit este de fapt o plată anticipată din bugetul nostru viitor, cheltuită pentru satisfacerea unor dorințe (bunuri sau servicii care nu reprezintă o necesitate stringentă, nu țin de sănătate sau de asigurarea existenței). Pentru astfel de achiziții, o persoană cumpătată va folosi fie venituri curente (dacă bugetul îi permite), fie economii făcute exact în acest scop, evitând să se îndatoreze. Și adoptarea unui astfel de comportament se dovedește a fi eficient atunci când, din nefericire, apare o situație neprevăzută (risc) care și ea, la rândul ei, este generatoare de cheltuieli obligatorii. În acest caz, neavând povara bugetară a ratelor la credit, persoana chibzuită este mult mai relaxată financiar și reușește să facă față efectelor financiare ale riscului produs.

Pe de altă parte, un credit care are capacitatea de a crea o potențială valoare în viitor este o datorie bună. Din această categorie de credite, o parte poate fi mai ușor de analizat comparativ. Dacă, de exemplu, vorbim de un credit pentru cumpărarea unei locuințe, atunci o analiză a valorii creditului (cât de suportabil este din bugetul familiei), a valorii imobilului, a perioadei de timp în care un astfel de credit s-ar amortiza dacă locuința este închiriată ș.a. poate fi efectuată înainte de a lua această decizie financiară. Alte credite, deși bune, nu pot fi cuantificate și măsurate matematic. Este, de exemplu, cazul unui credit luat pentru a acoperi costurile cu studiile la o universitate de prestigiu. Un astfel de credit este, în fapt, o investiție în viitor, calificarea profesională superioară fiind generatoare de venituri mai mari în viitor.

Există și datorii care pentru unii oameni sunt bune, iar pentru alții rele. Achiziționarea pe credit a unui aparat foto scump este o datorie rea pentru o persoană oarecare, dar pentru un fotograf profesionist, a cărui muncă se bazează pe calitatea aparaturii folosite, poate fi o datorie bună. Dar această interpretare ține de analiza și judecata fiecăruia referitoare la propriile nevoi și dorințe.

Concluzia este că datoria bună este aceea pe care o folosim pentru a câștiga mai mulți bani în viitor, nu aceea care ne „sărăcește”.